Cred cu desavarsire ca noi ne alegem parintii. Noi alegem mama care sa ne dea viata. Noi alegem tatal.
In aceasta viata avem lectii de invatat si primele vor fi asimilate in familia aleasa.
Paradoxal…cu timpul ne intelegem din ce in ce mai putin cu aceasta familie, ca si cand e o povara.
Poza de aici.
Pana azi intelegeam mai mult mental ca noi ne alegem parintii, inainte de a fi nascuti.
Dar azi…o poveste adevarata a reusit sa ma impresioneze intr-atat de mult incat am ales sa o impartasesc cu voi (cu riscul ca unii sa ma considere loca, de legat cu camesa de la spitalul 9).
Iata povestea…relatata de o doamna cu glasul tremurand, cu privirea stralucitoare, in timp ce fiica se uita agale la ea:
“Pe vremea cand fiica mea era mica, obisnuiam sa petrec fiecare seara cu ea. Citeam povesti, ascultam muzica, vorbeam impreuna. Petreceam timp de calitate alaturi de ea.
Intr-o seara, cand fiica mea avea aproape 2 ani si jumatate ma chema langa ea in patut si imi spuse:
- Mami, mami…doresc sa iti spun ceva important. Foarte important.
- Da, draga mea.
- Mami, sa stii ca eu te-am cautat foarte mult. Foarte mult.
- In ce sens, scumpa mea?
- Eram in univers si cerul era plin de stele. Si eu eram tare debusolata si nu stiam incotro sa o iau. Nu te gaseam. Te cautam si nu te gaseam. Eram asa debusolata!
- Ma cautai si nu ma gaseai? Spuse mama stupefiata.
- Da, te cautam mami. Stiam ca esti acolo, dar nu te gaseam. Tare mult te-am cautat. Dar cand te-am ales, am stiut ca esti tu. Steaua ta era diferita, unica. Atunci am stiut ca tu esti mama mea si te-am ales.”
In acel moment mii de fiori m-au cutremurat, am ramas lipita cu privirea de aceasta doamna si fiica sa, o lacrima tremura in colt de ochi si un Woooowwww s-a dezlantuit in aer.
Din acel moment, mintea a lasat loc si la astfel de informatii. Aleg sa cred cu inima de azi.
Noi ne alegem parintii pentru a invata de la ei si reciproca valabila.
In loc sa ne certam cu ei…oare nu e mai constructiv sa ii sunam si sa le impartasim iubirea noastra?
In loc sa ne victimizam, sa ne ascundem in spatele degetului si sa dam vina pe ei…sa ne asumam propria raspundere?
…Parintii…cei fara de care noi nu am fi.
Asa e, noi ne alegem parintii, si nu intamplator, ci pentru a le da niste lectii de viata, si ei noua…si pentru a plati niste datorii karmice…