Impresiile mele despre Maroc

Avion..escala in Madrid..noapte.

Zzzzrrr, Zrrrrr dormit pe apucate in Wizz caci au schimbat scaunele si abia ai loc pentru un sfert de picior. Asa ca le-am asezat frumos pe culoar, pana s-au gandit sa treaca cu trotineta cu sandwich-uri din burete peste ele. Le retrag in cuibusor si mai ca i le pun in cap domnului din fata. Nu ca ar fi ele prea lungi…ci mai degraba ca scaunul meu e aproape lipit de al lui.

In Ryan..o poveste similara doar ca apuc printr-un noroc 3 scaune, asa ca ma intind bucuroasa de patul improvizat, ma invelesc cu o plapuma jacheta si o perna maneca de jacheta…Dorm bine, foare bineeee…si ma trezesc cand suntem la cateva sute de metri de pista de aterizare din Marrakech, iar domnul pilot se hotaraste ca nu poate ateriza pentru ca erau cativa norisori care ii blocau “vederea”…

Asa ca se decide sa aterizeze pe alt aeroport…eu adorm fericita de patul meu. Peste 2 ore, ma trezesc..in avion, stationati asteptand sa decolam iarasi spre Marrakech, sperand ca vantul va spulbera norisorii

Guess what…adorm la loc:) Si ma trezesc direct pe aeroportul Marrakech, dupa 4h intarziere.

Dupa care am simit ca 6 zile am trait in lumea contrastelor…o lume fabuloasa si atractiva, dar in acelasi timp greu de rumegat rational si dureros de vazut vizual.

O lume in care vezi tarabe cu toate nimicurile de vanzare si in care esti pur si simplu agasat sa cumperi. Preturile prin definitie se impart la 4 si de acolo incepe negocierea…Iar din acest punct, tine totul de cata inima ai. daca iti e mila de fata domnului si iti place mult ce ai de cumparat mai lasi din targuiala, scoti banii si ii dai. Dar daca ai suflet “de berber”..atunci hop la taiat prin frunzisul darhamilor. O lume in care nu traiesc decat cei rezistenti..psihic.

O lume in care barbatii muncesc pentru a-si intretine familia, iar femeile stau acasa sa aiba grija de familie. Pentru occidentali acest lucru poate suna a inchisoare pentru femeie, dar daca reusesti sa stai de vorba cu ei, intelegi altfel situatia. De ce sa fie femeia suparata de la servici, stresata, fara timp, sa nu aiba grija de copii, sa nu mearga relatia bine cu sotul pentru ca ea e ciufulita emotional? Nu e mai bine ca ea sa se dedice familiei, sa fie linistita, sa ofere iubire si timp copiilor, sa isi primeasca sotul acasa linistita? Pot alege daca sa poarte esarfe sau nu, pot alege daca sa munceasca sau nu…cel putin o parte din ele.

O lume a frumusetilor naturale, desert si munti inzapeziti, paduri de palmieri si portocali la fiecare metru.

Stanci si rauri, cascade si varfuri inzapezite.

O lume a saraciei si a bogatiei, ca o muchie de cutit a vietii care taie painea in felii inegale…Trist de inegale, uneori

O lume a vietii in desert, unde trebuie sa inveti legile naturii pentru a supravietui. O lume a zumzetului vantului si a privirii in departare…spre dune si soare.

Camile, magari si caini…suflete aciuite pe langa Berberi.

O lume a culorilor…unde paleta este intensa si vie, ca a unui pictor creativ care da viata nuantelor prin dragoste, dedicare. O lume asa cum imi place, in pete de culoare indraznete.O lume a mancarii naturale, cu gust delicios in care natura isi arunca dramul de condiment. Tagin si cush, cush, legume inabusite si deliciul de a manca cu mana.

Si ce mi-a placut cel mai mult…ORANGEEEEEEEEEEEEEEEEEEE JUICE la doar 0.25centi. Dulce, savuros…de parca o portocala se storcea direct pe papilele mele gustative si cantau “Yumyyy, yummmy, yummmyyyyyyy”.Un Maroc in care nu as rezista sa traiesc prea mult timp, dar care merita sa-l vizitezi, sa te bucuri de el, sa-i inveti legile vietii si sa te lasi in prada vantului salbatic.

Un Maroc…pe care nu-l voi uita…cu savoare intensa de condimente.